Incet, spre pretutindeni ma indrept
Si vreau sa par ca-s intelept.
Nenumarate voci imi spun
Si nu le-ascult, caci sunt nebun.
Intins pe plasa de paianjen,
Cuprins de frigul mortii, neuitat,
Mor si mor iar. Mor neincetat.
Vesnicul mi se-adreseaza bland
“Da-mi socoteala”
De unde vrei tu, Tata sfant?
Nu mi-a iesit lipeala.
Caci pe pamant am fost stingher
Si pustnic pe campii am fost
Fiindc-am trait ca un hingher
Si toata viata-mi fu un post.
Pamantul l-am iubit in patimi,
N-am cautat mereu sa fug,
Dar, in lungimi de mii de cratimi,
Eu Te-am iubit chiar foarte mult.
Auto Sebastian Ciceu
Nu ezitati sa comentati!
Chiar imi place..desi difera de felul in care scriu eu:)
RăspundețiȘtergereTine`o tot asa:D